Formatului fizic al furajelor pentru păsări: Inovație și performanță în industria avicolă

În ultimele decenii, formatul fizic al furajelor pentru păsări a suferit schimbări semnificative, aducând beneficii substanțiale în creșterea și performanța păsărilor de ferma. Formatul fizic modern al furajelor se referă la modul în care acestea sunt prezentate și preparate, ținând cont de dimensiunea particulelor, textură și gradul de procesare. Aceste aspecte esențiale au fost subiectul unor cercetări intense, iar rezultatele au dus la îmbunătățiri semnificative în nutriția, sănătatea și productivitatea păsărilor.
Cât de mult afectează dimensiunea granulelor unui furaj performanțele păsărilor?
„Manipularea” sau modificarea dimensiunii granulelor unui nutreț combinat este în prezent un subiect de actualitate și interes din punct de vedere al îmbunătățirii performanțelor la păsări.
Un aspect interesant este reprezentat de două teorii contrastante, și anume că măcinișul mai fin al ingredientelor furajere îmbunătățește digestia și crește gradul de absorbție al nutrienților, respectiv ideea relativ modernă că ingredientele sub formă mai grosieră sunt necesare pentru funcționarea normală a tractului gastro-intestinal (TGI).
Ca și în cazul majorității cercetărilor și experiențelor de nutriție pe animale, evaluarea efectelor dimensiunii particulelor unui furaj evaluează în mare măsură criteriile de performanță ale animalelor vii, cum ar fi: consumul de furaje, greutatea corporală, sporul mediu zilnic și consumul specific.
De asemenea, efectele asupra producției de nutrețuri combinate trebuie luate în considerare atunci când se modifică posibila dimensiune a granulelor unui furaj, deoarece influențează eficiența instalației de producere a furajelor (de exemplu: consumul de energie și productivitatea), precum și caracteristicile parametrilor de calitate ale furajelor finite (spre exemplu calitatea granulelor).
Reducerea dimensiunii particulelor (măcinarea) este practic al doilea pas în producerea de furaje (în termeni fizici), primul fiind amestecarea.
Această etapă se asociază cu reducerea dimensiunii boabelor de cereale. Desigur că în acest proces sunt implicate și alte ingrediente, cum ar fi derivatele din semințele de oleaginoase și alte subproduse.
În general, reducerea dimensiunii particulelor duce la o creștere a suprafeței de contact a componentelor, ceea ce permite o interacțiune mai intensă cu enzimele digestive și acizii din TGI al păsărilor. Cu toate acestea, anatomia stomacului triturator (pipota) și rolul exercitat în procesul de digestie (practic la păsări „masticația” este realizată de pipotă) evidențiază faptul că păsările nu au evoluat doar și exclusiv pentru a digera particulele mai fine. Funcționarea neadecvată a pipotei și prin urmare scăderea timpului de retenție al hranei în TGI are un efect
negativ asupra performanțelor de creștere și producție. Prin urmare, atenția s-a îndreptat ulterior spre o structură mai grosieră a cerealelor. Unele exemple includ calitatea așternutului (dimensiune și textură) și managementul furajelor, care pot determina raportul dintre particulele grosiere și cele fine, oferind un anumit grad de flexibilitate în formularea (compoziția) furajelor. În plus, trebuie să se țină cont de vârsta animalelor și direcția de producție a acestora.
Chewning și colab. (2012) au realizat un experiment pe pui broiler de găină, unde au testat două dimensiuni ale boabelor de porumb, respectiv de 270 și 570 microni, iar furajele utilizate au fost sub formă pulverulentă (măciniș), respectiv sub formă granulată. Utilizarea furajelor cu particule mai fine a dus la îmbunătățirea greutății corporale din ziua 21 de viață, dar la nicio îmbunătățire semnificativă pentru perioada vârstei de 35 și 44 zile. Dimensiunile mai mici ale particulelor au îmbunătățit consumul specific de furaje în cazul lotului hrănit cu furaje sub formă de măciniș, dar nu s-a observat nicio îmbunătățire la puii broiler din lotul hrănit cu furaje granulate.
În medie, durabilitatea și duritatea granulelor s-au îmbunătățit odată cu măcinarea mai fină (PDI de 88% față de 84%). Deși semnificativă din punct de vedere statistic, reducerea calității granulelor (prezența fracțiunilor mai fine în hrănitori) nu a fost aparent suficient de mare pentru a afecta negativ performanțele, în comparație cu dieta care conținea porumb măcinat fin. Din acest rezultat se poate concluziona că performanțele păsărilor au fost aproximativ similare, dar cu o scădere a costurilor pentru măcinare. Calitatea măcinișului, pe lângă compoziție, este influențată în cea mai mare măsură de tehnologia utilizată (moară cu ciocane, moară cu role).
Următorul pas este utilizarea de părți „întregi” relativ mai grosiere (porumb măcinat grosier, boabe întregi de grâu – acestea din urmă au început să fie utilizate în Norvegia la sfârșitul anilor ’90), pe lângă așa-numitele furaje standard, de bază. Utilizarea porumbului măcinat grosier îmbunătățește masa corporală și consumul specific de furaje. De asemenea, s-a înregistrat un rezultat pozitiv în ceea ce privește greutatea pipotei (Figura 1), precum și o creștere a timpului de retenție a digestei dar și o îmbunătățire a digestibilității ileale aparente.

Fig.1. Modificarea dimensiunii stomacului muscular (pipota) în funcție de schimbarea dimensiunii particulelor din furaj

O foarte interesantă observație face referire la faptul că atunci când păsările au acces limitat la hrană (nu ad-libitum), efectele pozitive asupra digestiei ale porumbului grosier și a boabelor întregi de grâu sunt diminuate.
Cerealele integrale de grâu au un efect pozitiv asupra scăderii. Păsările mature tolerează foarte bine structura mai grosieră a cerealelor sau procentul mai mare al boabelor de gâu întregi. Din punct de vedere al sănătății păsărilor s-a dovedit că incidența problemelor de coccidioză și enterită necrotică este mai redusă.
Un alt aspect important pe lângă utilizare, este reprezentat de efectele pozitive asupra costurilor cu furajele, deoarece în multe cazuri adăugarea porumbului măcinat grosier sau a boabelor de grâu întregi menționate mai sus, are loc în ferme fără alte costuri de producție. Acest tip de metodă este destul de răspândită în Europa de Vest. O altă metodă este aceea că boabele de grâu întregi se introduc în omogenizator înainte de granulare.
Acest procedeu are ca rezultat o calitate foarte bună a granulelor și exclude o posibilă utilizare selectivă a furajelor. Dezavantajul este că va exista o cantitate mai redusă din așa-numitele „boabe tari”, în comparație cu versiunea în care aceeași cantitate de grâu este adăugată în nutrețul combinat finit după granulare.
Decizia de a modifica structura granulelor din furajele pentru păsări este o sarcină delicată și importantă. Acest lucru implică alegerea proporției dimensiunilor de boabe într-un raport corect și adecvat între ele, alegerea tehnologiei de fabricație potrivită și în final, verificarea și evaluarea calității produsului finit. Trebuie menționat faptul că este foarte important ca atunci când se utilizează porumb măcinat grosier sau boabe de grâu întregi în structura furajelor, să se pună accentul întotdeauna pe parametrii de calitate precum caracteristicile fizice (culoare, miros), absența contaminanților, starea microbiologică și valoarea nutritivă a nutrețurilor combinate. În mod evident, acest subiect necesită și investiții, a căror perioadă de amortizare poate fi influențată de o serie de factori.
Cu toate acestea, având în vedere că impactul asupra performanțelor bioproductive ale păsărilor și asupra costurilor cu furajele este pozitiv, se recomandă aplicarea și implementarea practică, împreună cu o atenție sporită asupra calității nutrețurilor combinate finite.
Formatul fizic modern al furajelor pentru păsări reprezintă un domeniu în continuă dezvoltare, susținut de cercetări avansate și tehnologii inovatoare. Adoptarea acestor tehnici de procesare a furajelor a demonstrat beneficii semnificative pentru creșterea sănătoasă și performanța optimă a păsărilor de ferma, contribuind la îmbunătățirea eficienței și sustenabilității industriei avicole.
În industria avicolă modernă, formatul fizic al furajelor pentru păsări reprezintă un aspect esențial ce stă la baza unei creșteri sănătoase și a performanțelor optime ale păsărilor de ferma. Compania noastră, UBM FEED ROMANIA, acordă o atenție deosebită inovației și performanței în dezvoltarea și producția furajelor avicole.
De asemenea suntem dedicați să oferim furaje de înaltă calitate, inovatoare și sustenabile, care să contribuie la sănătatea și performanța excelentă a păsărilor de ferma.
Avem încredere că prin prioritizarea cercetării și dezvoltării, împreună cu angajamentul nostru față de sustenabilitate, vom continua să aducem valoare adăugată în industria avicolă și să satisfacem nevoile clienților noștri, promovând astfel o creștere durabilă și de succes în acest sector.

Tamás Bukoveczky Director departament nutriție, grup UBM
Dorin Rus Director de calitate, UBM Feed Romania